Mi-e dor.

Mi-e dor de vremurile in care totul era usor, in care totul venea de la sine.
Atunci cand nimeni nu se chinuia sa impresioneze si cand credeam ca vietile noastre sunt atat de usoare.
Mi-e dor de ce obisnuiam sa fim si de ce eram impreuna.
Mi-e dor de ce nu ne-am mai oprit de mult sa facem.
Mi-e dor de cum obisnuiam sa ne intelegem din priviri.
Mi-e dor de cum ni se intalneau privirile.
Mi-e dor de vremurile in care uitam de timp razand incontinuu.
Mi-e dor de a fi inconjurata de zeci de persoane care sa ma faca sa rad.
Mi-e dor de tot ce am fost odata.
Mi-e dor de tot ce ma faceati sa fiu.
Mi-e dor de toate chestiile grozave, rebele, nebune pe care le-am facut impreuna.
Mi-e dor de tot ce puteam fi in continure.
Mi-e dor de calatoriile cu tramvaiul.
Mi-e dor de fostele noastre banci.
Mi-e dor de vechile barfe in grup.
Mi-e dor de Red Bull-ul din frigiderul Cosminei si de televizorul roz.
Mi-e dor de inghetata la dozator de la Prosper.
Mi-e dor de cat de usor era totul atunci.
Mi-e dor de barca din Herastrau si de leaganul din parcul din 13.
Mi-e dor de ce am pierdut.
Mi-e dor de ce nu mai am.
Mi-e dor de George, Blu, Victor, Ruxi si Dani, Ramo, Kati si Bianca.
Mi-e dor de voi. Mi-e dor de noi. Mi-e dor de ce eram. Imi pare rau de ce nu am ajuns sa fim.


Sometimes you have to go through something harsh in order to see who is there for you. Sometimes you have not to let it get to you. Sometimes you cry.